Economie

INDUSTRIA

     Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară. Unităţile economice sunt concentrate în centrele urbane şi în special în municipiul Bistriţa.
     Dintre produsele industriale ale judeţului amintim: sîrmele de oţel trase la rece, utilajele energetice, metalurgice si refractare, cablurile şi conductorii electrici, materialele electroizolante, bateriile de acumulatori cu plumb, cheresteaua şi mobilierul din lemn, produsele prelucrate din materiale plastice, sticlăria pentru menaj, etc.
     Sectorul primar se regăseşte în judeţul Bistriţa-Năsăud prin exploatările de metale neferoase şi materiale de construcţii din zonele Rodna, Măgura Ilvei şi Anieş.

Principalele societăţi cu activitate în domeniul industriei:

• Teraplast Group SA Bistriţa – cu activitate în domeniul producţiei articolelor din PVC (tevi, fitinguri, profile extrudate pentru amenajari interioare si exterioare, granule), cahle din teracota, articole ornamentale;
• SC LEONI Wiring Systems, Bistriţa – producătoare de cablaje şi instalaţii electrice pentru automobile;
• Dan Steel SA Beclean – unitate reprezentativă pentru fabricarea de produse metalurgice: sârme, produse din sârmă, cuie;
• Comelf SA Bistriţa – întrepridere specializată în fabricarea de construcţii metalice sudate şi părţi componente, utilaj terasier;
• Mebis SA Bistriţa – specialist în fabricarea de echipamente hidraulice si pneumatice, scule pneumatice portabile;
• Rombat SA Bistriţa – unul din principalii producători de acumulatori auto;
• Iproeb SA Bistriţa – unitate producătoare de cabluri, cordoane şi conducte electrice izolate si neizolate;
• Radiatoare din Aluminiu SA Bistrita – produce piese şi accesorii pentru autovehicule (radiatoare din aluminiu);

Camera de Comert si Industrie

AGRICULTURA ŞI SILVICULTURA

   Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă de 298.922 ha, ceea ce reprezinta 55,8% din suprafaţa totală a judeţului. Terenul agricol aparţine în cea mai mare parte sectorului privat, iar ponderea o deţin păşunile şi fâneţele. Această repartiţie a terenurilor determină structura producţiei agricole în care ponderea este deţinută de creşterea animalelor.

   Terenul arabil deţine ponderea cea mai însemnată în comunele din zona colinară a Câmpiei Transilvaniei (partea sudica a judeţului).

   Principalele unităţi reprezentative din industria alimentară:

- în domeniul prelucrării laptelui: SC Carmo-Lact SRL Monor, SC Calatis Grup SRL Bistriţa, SC Bendearcris SRL Miceştii de Câmpie, SC Lech-Lacto SRL;

- în domeniul prelucrării cărnii: SC Agro Invest SRL Bistriţa, SC Caraiman SRL Bistriţa, SC Rebrişoreana SRL Bistriţa;

- în domeniul morăritului şi panificaţiei: SC Pan Aroma SRL Bistriţa, SC Valybia SRL Bistriţa, SC Dabro Impex SRL Bistriţa;

   Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa are ca obiect de activitate cercetarea în domeniul pomiculturii respectiv crearea de noi soiuri de măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi şi îmbunătăţirea tehnologiilor agricole.

   Pădurile ocupă 35,7% din suprafaţa judeţului fiind o resursă deosebit de importantă pentru dezvoltarea viitoare. Cele mai întinse suprafeţe de pădure se află în subzonele Rodna (30,9%), Năsăud (24,9%) şi Bârgău (15,1%) şi reprezintă peste 2/3 din fondul forestier al județului.

SERVICIILE ŞI COMERŢUL

   Desfacerea mărfurilor către populaţie se realizează în totalitate prin structuri private. Se exportă în principal maşini, aparate şi echipamente electrice, textile şi articole din textile, produse din lemn, inclusiv mobilier, articole de mase plastice, animale vii şi produse animale, etc.

   Sectorul serviciilor este reprezentat de serviciile cu caracter industrial, construcţii, transporturi, gospodărie comunală, poştă, radio-tv, financiar-bancare. Majoritatea agenţilor economici care au activitate în domeniul serviciilor sunt privaţi sau întreprinzători particulari.

   Serviciile bancare sunt asigurate prin prezenţa în toate oraşele judeţului a filialelor sau sucursalelor principalelor bănci care operează în România.

CAPITALUL STRĂIN ŞI OPORTUNITĂŢI DE AFACERI

   În judeţul Bistriţa-Năsăud există înregistrate 703 societăţi cu capital străin, cele mai multe fiind cu capital german (194), urmează cele cu capital italian (172), austriac (64), american (32), spaniol (26) şi francez (25).
   În anul 2006 au fost înmatriculate la Registrul Comerţului un număr de 13 societăţi cu capital străin.
   Din totalul agenţilor economici cu capital străin, ponderea o deţin agenţii economici cu capital german (27,60%) urmată de cei cu capital italian (24,50%). Aşezarea geografică a judeţului, relieful şi condiţiile economico-sociale oferă o serie de oportunităţi de afaceri.
   În ceea ce priveşte turismul, există un mare potenţial, nevalorificat corespunzător: apele minerale de la Sângeorz Băi, apele sărate din zona Bistriţei şi Figa, lacul de acumulare şi microclimatul din zona Colibiţei;  există posibilitatea  dezvoltării agroturismului pe Valea Ilvelor, Valea Bârgăului, Valea Anieşului, Valea Sălăuţei şi bazinul superior al Someşului Mare.
   Potenţialul agricol oferă posibilităţi de dezvoltare a sistemului microfermelor în domeniul creşterii animalelor, a viticulturii şi pomiculturii. Există, de asemenea, un potenţial de dezvoltare a apiculturii, pe teritoriul judeţului fiind prezent teiul, salcâmul şi pajiştile naturale.
   Suprafeţele importante ocupate de păduri oferă posibilitatea desfăşurării unor activităţi de agrement (vânătoare) şi de valorificare a fructelor de pădure (zmeură, afine), respectiv ciuperci. Fiind o zonă puţin poluată, judeţul Bistriţa-Năsăud este propice pentru realizarea unor culturi de plante medicinale.
   Oportunităţi există şi în industrie, fiind posibilă dezvoltarea unor ramuri a industriei alimentare, industriei uşoare, electrotehnice, construcţiilor de maşini şi de prelucrare a maselor plastice.
   Există de asemenea posibilităţi de dezvoltare a industriei mici şi de artizanat - prelucrarea lânii, olărit, mic mobilier şi obiecte de artizanat din lemn, prelucrarea pieilor, conserve din legume şi fructe după reţete tradiţionale.